Vis

- Nu te las sa pleci!
- Haide, nu patesc nimic.
- Nu! Nu. Te rog nu pleca. Te implor!
- C.! Uite-te la mine. Uite-te in ochii mei.
- Ma uit. Si nu te las sa pleci nicaieri.
- C., te rog. Promit sa am grija de mine.
- Nu de asta mi-e frica. Stiu prea bine ca poti sa ai grija de tine.
- C., iti jur ca nu patesc nimic!
- NU mai jura!!! Te implor nu pleca...
- Uite. Inchide ochii. [Si o saruta.]
- Te rog nu pleca. [Se agata de bratul lui stang si incepe sa planga.]
- Nu mai plange! Promit. Nu jur, promit ca am sa ma intorc fara nici o julitura.
- Ba nu...
- Eu mereu ma tin de cuvant.
- Te iubesc. Am... am sa fiu aici cand te intorci... Daca te intorci.
- Am sa ma intorc!

[Iese pe usa in ciuda protestelor ei vehemente. Coboara in graba scarile. Iese din bloc si traverseaza strada, la timp ca sa isi vada prietenii sarind in masina si plecand fara el. Imediat ce ies cu masina pe sosea, se intersecteaza cu un camion fara frane. P. trage brusc de volan si evita la limita un accident fatal. L., de pe trotuar, incepe sa rada isteric, socat. Se intoarce in mica garsoniera a prietenei sale si o ia in brate.]

- Ti-am promis!